Deliric, Silent Strike - Ambrozie paroles de (lyrics)
[Deliric, Silent Strike - Ambrozie paroles de lyrics]
Am scris versuri cu sânge, da' din greșeală
Am șters cu lacrimi de înger
Și-a rămas foaia goală
Și-acum foaia plânge, îi e dor de cerneală
De silabe când accente cad pe vocală
Iau alta coală, curge sudoare din peniță
Gânduri, ies sub soare din temniță
Orgoliul lasă masca jos de actriță
Ambrozie vie de vița învie simțuri din ființă
Și-ți zic cât de clar se poate
În mine le-ard pe toate
Că sunt bine, că sunt rău, că-s pe vine
Că-s pe coate nu pot să las deoparte
Că sunt unul dintre gloate
Tripate pe profit, tripate că trăiesc jumate
Că sunt unul dintre ei, sunt unul dintre zei
Care-s orbi
Care scot cu ciocuri de metal, care sorb
Sânge viu, și-mpart un pământ mort
Ca pe tort măcar eu unu nu-s de-acord!
Orașu-i un mare bal mascat, umblu deghizat
Văd viitorul printr-un bol de cristal spart
Mă face distant
Mă face sa scot ghearele din start
Să-mi ascut colții
Ascunși după măști de fier ca roboții
Hoți cu toții, privim neputincioși ca idioții
Cum ne furăm copilăria ne privam de-emoții
Lacăte la zăvor din spatele porții
Nu las pe nimeni să intre
Ascuns după sarcasm și cuvinte, cinism
Cât cuprindeInima-i subjugată de minte
Te minte până rolul te prinde într-o
Piesă de teatru proastă e piesa noastră
Mâzgălesc rolul vieții mele cu pastă
Că-s scenarist, regizor, producător și artist
Compozitor pentru fundal sonor și
Cascador la risc
Am scut de fier, otravă-n plisc, ce-asculți
E ce am scurs din el, otravă-n disc
Sunt fraze pe care le scriu greu
Nu prea îmi deschid sufletul mereu
Am învățat ca suferi tu sau
Superi tu pe altul, eu
Închid în mine tot, știu că-i prost
Știu că pot să pun stop
Știu că pot să scot să nu le îngrop
Sunt gata să urlu cu voi, sunt unu cât doi
Personalități multiple le pun pe foi
Le rup apoi, le scriu din nou
Le arunc în foc le scriu cu un stil nou, le
Scriu la fel cu-n alt stilou
Le scot din foc las' că le sting eu
Oricum sunt foi la indigo ce
Îngână ce-și zic eu
Cu vână, cu frică, ascultă cum pică
Am șters cu lacrimi de înger
Și-a rămas foaia goală
Și-acum foaia plânge, îi e dor de cerneală
De silabe când accente cad pe vocală
Iau alta coală, curge sudoare din peniță
Gânduri, ies sub soare din temniță
Orgoliul lasă masca jos de actriță
Ambrozie vie de vița învie simțuri din ființă
Și-ți zic cât de clar se poate
În mine le-ard pe toate
Că sunt bine, că sunt rău, că-s pe vine
Că-s pe coate nu pot să las deoparte
Că sunt unul dintre gloate
Tripate pe profit, tripate că trăiesc jumate
Că sunt unul dintre ei, sunt unul dintre zei
Care-s orbi
Care scot cu ciocuri de metal, care sorb
Sânge viu, și-mpart un pământ mort
Ca pe tort măcar eu unu nu-s de-acord!
Orașu-i un mare bal mascat, umblu deghizat
Văd viitorul printr-un bol de cristal spart
Mă face distant
Mă face sa scot ghearele din start
Să-mi ascut colții
Ascunși după măști de fier ca roboții
Hoți cu toții, privim neputincioși ca idioții
Cum ne furăm copilăria ne privam de-emoții
Lacăte la zăvor din spatele porții
Nu las pe nimeni să intre
Ascuns după sarcasm și cuvinte, cinism
Cât cuprindeInima-i subjugată de minte
Te minte până rolul te prinde într-o
Piesă de teatru proastă e piesa noastră
Mâzgălesc rolul vieții mele cu pastă
Că-s scenarist, regizor, producător și artist
Compozitor pentru fundal sonor și
Cascador la risc
Am scut de fier, otravă-n plisc, ce-asculți
E ce am scurs din el, otravă-n disc
Sunt fraze pe care le scriu greu
Nu prea îmi deschid sufletul mereu
Am învățat ca suferi tu sau
Superi tu pe altul, eu
Închid în mine tot, știu că-i prost
Știu că pot să pun stop
Știu că pot să scot să nu le îngrop
Sunt gata să urlu cu voi, sunt unu cât doi
Personalități multiple le pun pe foi
Le rup apoi, le scriu din nou
Le arunc în foc le scriu cu un stil nou, le
Scriu la fel cu-n alt stilou
Le scot din foc las' că le sting eu
Oricum sunt foi la indigo ce
Îngână ce-și zic eu
Cu vână, cu frică, ascultă cum pică