Jupiter, Cedry2k - Prejudecata De Apoi paroles de (lyrics)

Observ că încă ne e foarte greu să conviețuim
La nici unu' dintre noi nu
Ne-ajunge doar să supraviețuim
Și-ncă ne stricăm pentru o
Grămadă de câcaturi, pe care le supraprețuim
Te lauzi că nu crezi
Dar ești prea orb să vezi lumina
Și te bazezi că ți s-a dat prin botez
Deci finule, crezi ce vrei
Da' până nu creezi
Nu-ți dau voie să demolezi, vecinule
Ce vrei să demonstrezi, creștinule?
Conștiința-i degeaba, ceri dovezi, cretinule
'Oi fi bă tu deștept
Dar când ai sentimente grele
Nu prea măi poți să judeci drept
Că orice drog e foarte bun
Iar dacă ești destul de
Puternic să nu depinzi, pari nebun
Și chiar riști să fii
Când n-ai refugii, față de-atâția șerpi
Cu care ai de-a face zi de zi
Până o să devii și tu unul dintre ei
Că de la cerșetori, la senatori
Toți depind de ei
Da' nu știu cum, numai ăștia care vă vindeți
Fără dinți ajungeți să vă vedeți toți sfinți
Fac totu' pentru bani, ghidat de bun simț
Da' limitele ăstea nu le
Stabilești tu, puști cordit
Răzgâiat de părinți
Viziunea ta despre justiție
Mă scoate și pe mine din minți

Dăm foc la cer, sau luăm foc noi război!
Judecă-mă, sau ne lămurim amândoi
La judecata de apoi
Da', până una-alta, marcăm mai mult
Ca să-mpărțim la doi, morții tăi!

Dăm foc la cer, sau luăm foc noi război!
Judecă-mă, sau ne lămurim amândoi
La judecata de apoi
Da', până una-alta, marcăm mai mult
Ca să-mpărțim la doi, morții tăi!

Ți-o trag la muie! Da, știu că sunt și
Labil, şi infanat, infantil, da' cine nu e?
N-am o problemă cu cineva anume
Am o problemă cu rău' din noi toți, tu nu zi
Pe bune de ce-o arzi de parcă abia
Ai ieșit din pădure?
Oricine, oricât de singur ar fii pe lume
Tre' să-nvețe ceva mai mult
Decât doar să se zbată și
Să-ndure, să se bată, și să fure
Da' dacă te-ai născut cu deficit, sunt
Șanse mici să mai fii fericit, nu?
Atunci, explică-mi unde a greșit un copil
Învățat de mic la furat și cerșit
Că să-și obțină orice-ar fi rația
Și-acu' câțiva ani, tu, bagabontu pizdii
Te-mbrânceai la tovarăși că-ți lua
Tac tu alocația habar n-ai ce-i civilizația
Nu faci decât să-mi arăți că
Și tie-ți lipsește educația
Prejudecățiile aduc prejudicii
De-aia sunt cât se poate de selectiv
Cântărind cu psihologia unui detectiv
C-am psihologie de colectiv
Ce mi-asigură accesu' la arme, și efectiv
Da' nu m-am atins de ele preventiv
Și-n definitiv
Nici n-a fost nevoie de ele efectiv
Destul că le folosesc alții excesiv
Și respectivii ne reprezintă
De-aia sunt atât de suspicios și depresiv
Mă simt neputincios și defensiv
Așteptând momentu' decisiv
În care ieșim din cercu' vicios, și ne trezim
Zguduind un regim prejudicios și represiv

Dăm foc la cer, sau luăm foc noi război!
Judecă-mă, sau ne lămurim amândoi
La judecata de apoi
Da', până una-alta, marcăm mai mult
Ca să-mpărțim la doi, morții tăi!

Dăm foc la cer, sau luăm foc noi război!
Judecă-mă, sau ne lămurim amândoi
La judecata de apoi
Da', până una-alta, marcăm mai mult
Ca să-mpărțim la doi, morții tăi!