Satoshi - TITANIC TRIP versuri (lyrics)

Eu număr fire de nisip și mor în fiecare zi
Timpul e cel mai mare trip
Din care nu mă pot trezi
Dau de pomană gânduri și
Încerc să cred că-s împăcat
Între a fi și a nu fi
Aleg să nu fiu întrebat

M-apuc să regret cu viteza luminii
Că sunt un preset renegat al uzinii
Că nu-s un profet adorat de mulțime
Aș vrea să fiu bine, dar ce-nseamnă bine?
Frustrările toate acasă la ele
Prin faptele, vorbele, pieselе mele
Perindă-sе toate-n cadențe elene
Furie și lene, dar poate că, nene

Titanicul meu de prea multe iceberguri a dat
Și a fast instant rebotezat în Arca lui Noe
Potopu-n canoe nu-l treci
Nu poți - nu-i voie
Sunt legi ce ne domină pe noi nu vreau
S-amărăsc pe cei care încredere nu au
În tot ce creez și universului eu dau
Dau numai în credit ca apoi să pot să iau

Și eu nu mai am răbdare
Să văd tot atâta floare
La urechile la care am câte-o privighetoare
Eu nu mai am răbdare să văd tot atâta floare
La urechile la care am câte-o privighetoare

Dau gânduri de pomană-ncerc s-ascund
Măcar o rană
La cicatrice vrana s-arupt: lumea are hrană

Stop la gânduri
Sunt constipat de ele - play acum la instinct
Patru scânduri m-așteaptă grele
N-am vreme de zăbovit
Între rânduri și mii de stele
Mă văd acum rătăcit
Patru vânturi mi-așteaptă pielea cât
Încă nu s-a răcit

Prefer să fiu un Ahile
Decât să mă vizitați în bahile
Decât să rămână din mine doar kile
Decât să mă descompun în aur prin vile
La render mi-i acum filmul
Ultimul procent și eu devin primul
Fac totul încet - să-mi știe și fiul
Câte se-ncâlcesc pân-o să prinzi firul